Search
  • alexmihai7

România, printre țările cu cele mai multe cazuri acute de hepatită B asociată actului medical, înreg


74% dintre cazurile acute de hepatită B asociată actului medical, înregistrate în 2017 în Europa, au fost în România, Italia și Polonia, potrivit unui raport publicat de Centrul  European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

În 2017, majoritatea (58%) din aproximativ 27.000 de cazuri noi raportate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European au fost clasificate ca fiind infecții cronice.

Majoritatea statelor din Europa au raportat mai puține cazuri de hepatita B acută, de la 1,1 cazuri la 100.000 persoane în 2008 la 0,6 în 2017. Această situație reflectă linia generală și este un rezultat al programelor naționale de vaccinare în cazurile în care cazurile de hepatita B au scăzut la vârsta sub 25 ani de la 20% în 2008 la 12% în 2017. Și cazurile cronice au scăzut la categoria de vârstă sub 25 ani de la 21% în 2008 la 10% în 2017.

Numărul cazurilor în creștere în grupa de vârstă 25-34 de ani

Totuși, hepatita cronică B a crescut de la 6,7% la 100.000 persoane la 10,2 în 2017 la grupa de vârstă 25-34 ani.

Numărul mare de cazuri cronice dar și diversitatea de moduri de transmitere descoperite, inclusiv numeroase cazuri importate de-a lungul Europei sugerează necesitatea ca țările să mențină programe de prevenție și control la nivel național, arată ECDC

Plan-cadrul pentru combaterea hepatitelor virale în România

Ministerul Sănătății a lansat în luna mai planul-cadru pentru combaterea hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030. Acesta urmărește crearea unui cadru de intervenție bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător și sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile și prioritățile naționale.

Scopul Planului-cadru național este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament.

Au fost stabilite patru direcții strategice pentru planificarea și implementarea intervențiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale:

  • Informare şi comunicare: dezvoltarea unui sistem strategic și solid de informare pentru a cunoaște și înțelege situaţia epidemiologica hepatitică virală și a formula intervenții țintite. Elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare și conștientizare, ca element de prevenție primară

  • Intervenții cu impact: Asigurarea accesului universal și gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor viraleAsigurarea accesului universal sistematic la depistarea infecției cu virusuri hepatitice prin implementarea unor măsuri și campanii sistematice la nivel național de depistareAsigurarea accesului universal și gratuit la tratamentul hepatitelor virale B și CDezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienții cu complicații și comorbidități

  • Furnizarea echitabilă a serviciilor: cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populații vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, pentru maximizarea impactului și a calității

  • Cadrul de furnizare şi bugetare a serviciilor:Programe de screening pentru grupurile populaționale expuse la riscInstruirea furnizorilor de serviciiRealizarea de rețele integrate de furnizori de serviciiDezvoltarea și utilizarea de instrumente de contractare a serviciilor și produselor medicale


Sursa: https://rohealthreview.ro/romania-printre-tarile-cu-cele-mai-multe-cazuri-acute-de-hepatita-b-asociata-actului-medical-inregistrate-in-2017-in-europa/

0 views

© 2019 by POINT PUBLIC AFFAIRS